Satul Nicolinț a fost întemeiat de Nicolae în anul 1404 și a primit numele Sezent Miklos. În anul 1877 primește nume Nicolinț care a rămas până în zilele de astăzi. La Nicolinț în anul 1926 au fost 870 de case cu 3 688 de locuitori .
În satul nostru sunt mai multe naționalități, dar cei mai mulți sunt români, sârbi, romi și maghiari. Atât în trecut cât și în zilele de azi, ocupația locuitorilor este agricultura și viticultura. Au mers la holdă cu caii, boii, duceau oi și porci ,vaci și gâște la pășune.
Prima școală se amintește în anul 1778 -1779 și avea 45 de elevi. După Cel De-al II-lea Război Mondial, școala trece în clădirea fostei comune politice unde se găsește și astăzi.
Portul popular este o mândrie a nicolincenilor. Duminica, la hora satului, fetele și feciorii se îmbrăcau în port popular, se adunau în fața bisericii și jucau hora. Această tradiție frumoasă a rămas ca o amprentă în viața sătenilor. A existat port de nuntă, port zilnic, port pentru hora de duminică, port de iarnă, port de vară.
Biserica din Nicolinț este cea mai frumoasă din înprejurimea Vârșețului și este foarte vizitată de turiști. Este construită în stil bizantin. Prima biserică era construită din lemn în anul 1746. Biserica de astăzi este construită între anii 1911 -1912.
În sat mai avem poștă, bibliotecă sătească, primărie, Căminul Cultural, gară ferată și Cămin Sanitar.
Astăzi au rămas doar amintiri la timpurile trecute, iar imaginile colorite ne evocă acele momente pe care le-au trăit bunicii noștri.
Scris de:
Vanesa Bončokat, localitatea Nicolinț, Serbia
