În cadrul evenimentelor dedicate istoriei și culturii românești, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” și Asociația Diplomație și Identitate Culturală Europeană organizează conferința-dezbatere „Tragicul destin al lui Arlette Coposu, soţia Seniorului”, care se va desfășura marți, 30 ianuarie 2024, începând cu ora 18.00, la sediul instituției.
Prezintă:
Dr. habil Cosmin BUDEANCĂ, istoric, redactor-șef Memoria – revista gândirii arestate
Tudor Călin ZAROJANU, scriitor și jurnalist
Dr. Alina PAVELESCU, director adjunct Arhivele Naționale ale României
Andreea MÂNICEANU, istoric și muzeograf, Muzeul Municipiului București
Coordonator proiect: Mihai FLOROIU
Pornind de la publicarea volumului Arlette Coposu, soția Seniorului, semnat de Andreea Mâniceanu, evenimentul își propune să prezinte destinul soției deținutului politic Corneliu Coposu, victimă a ororilor comunismului, care a executat 14 ani de închisoare pentru convingerile sale și pentru convingerile soțului său. Dacă despre Corneliu Coposu, fostul secretar personal al lui Iuliu Maniu, s-a scris suficient de mult, mai ales despre perioada sa de persecuție din timpul comunismului, fiind considerat un model al renașterii democrației române după 1989, despre soția sa, Arlette Coposu, s-a vorbit cu mult mai puțin decât ar fi meritat.
„Destinul lui Arlette a fost legat definitiv de cel al lui Corneliu Coposu prin căsătoria acestora din 24 octombrie 1942. În acel moment, acesta era secretarul personal al liderului Partidului Național Țărănesc, Iuliu Maniu. Toate acțiunile realizate de către autoritățile comuniste au avut în vedere aceste legături politice, iar tânărul cuplu nu a putut scăpa niciodată de apartenența țărănistă. […] Andreea Mâniceanu realizează, în acest volum, biografia lui Arlette Coposu, soția lui Corneliu Coposu, care a pătimit în penitenciarele comuniste timp de 14 ani, trecând prin calvarul anchetei și suferind condițiile foarte grele din spațiile carcerale în care a fost închisă. […] Demersul autoarei este lăudabil, prin încercarea de a recrea biografia lui Arlette Coposu pe baza mărturiilor celor care au cunoscut-o, dar și pe baza dosarului de la Securitate. (Conf. dr. Matei GHEBOIANU, Universitatea din București)
„Autoarea ne oferă, întâi de toate, o privire generală asupra epocii și, mai ales, asupra istoriei pușcăriilor politice comuniste, inclusiv invocând și alte nume ale unor soții de oameni politici care au avut de suferit crunt ca urmare a activității partenerilor de viață, mai exact ca urmare a urii comuniste față de tot ceea ce nu era comunist”. (Tudor Călin ZAROJANU, scriitor și jurnalist)
„Relaţia de dinainte şi după puşcărie a lui Corneliu Coposu cu soţia lui, cu Arlette, ilustrează practic iubirea ca instanţă a aşteptării, a promisiunii ţinute, şi care practic hrăneşte speranţa celui care este privat de cei dragi, pentru 17 ani. În tot tumultul suferinţelor îndurate, în cele mai grele momente ale existenței lor, în anchetele Securității, în spatele gratiilor, Arlette şi Corneliu Coposu nu au încetat să‑şi trăiască povestea de iubire”. (Dr. Radu PREDA, fost președinte IICCMER)
ANDREEA MÂNICEANU este istoric, muzeograf la Muzeul Municipiului București, absolventă a Facultății de Istorie, Universitatea din București și a masterului de „Istoria comunismului în România” din cadrul aceleași facultăți. În anul 2020 a publicat volumul Arlette Coposu, soția Seniorului, la Editura Corint. În 2023 a susținut la sediul Casei de Cultură „Friedrich Schiller” cele două conferințe: „București, orașul premierelor” și „Hanuri ale Bucureştiului de altădată”.
Alina PAVELESCU este istoric și arhivist, director adjunct al Arhivelor Naționale. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București și are un doctorat în științe politice obținut în anul 2009 la Institut d’Etudes Politiques din Paris. A publicat proză scurtă în diferite reviste literare. A debutat în literatură cu romanul Moștenirea babei Stoltz (2016). Alte titluri publicate recent: Martha Bibescu și vocile Europei (editor), volum premiat la Târgul de carte LIBREX, Iași, 2017; Sindromul Stavroghin (2019).
TUDOR CĂLIN ZAROJANU a absolvit Secţia de informatică a Facultăţii de Matematică, Universitatea din Bucureşti, cu lucrarea de licenţă „O privire matematică asupra piesei Romeo şi Julieta”, publicată ulterior de Editura Academiei. A publicat volumul de proză scurtă Viaţa ca troleibuz (1992), distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut. Au urmat volumul biografic Viaţa lui Corneliu Coposu (1996, 2005, ediţia a II-a), romanele Reluare cu încetinitorul (1997) şi Sfîrşitul lumii (2005), culegerea de proză scurtă Copiii asfaltului (2007), romanul Mass media insider şi volumul Cartea albă a porcului (coautor, 2012).
COSMIN BUDEANCĂ este doctor în istorie, coordonator de doctorate la Facultatea de Istorie, Universitatea din București, redactor-șef la Memoria – revista gândirii arestate și expert în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. A publicat mai multe volume și studii, pe teme de istoria comunismului, printre care amintim: „Suferința nu se dă la frați”. Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă din Munții Apuseni (1948-1958); Vieți în umbra trecutului. Supraviețuirea și integrarea socioprofesională a familiilor foștilor deținuți politici în timpul comunismului. Mărturii și documente, vol. II, Polirom, Iași, 2021 (coord.); Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918. Județul Hunedoara. Interviuri, Cetatea de scaun, Târgoviște, 2019, (editor); Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918. Județul Alba. Interviuri, Cetatea de scaun, Târgoviște, 2019 (editor); Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918. Județul Sibiu. Interviuri, Cetatea de scaun, Târgoviște, 2019 (editor).
