Satul Vlaicovă este o localitate situată în Banatul sârbesc, la numai câțiva kilometri de Vârșeț și 87 kilometri de Timișoara. În acest sat se găsește una din cele cinci reședințe nobiliare de altădată ale familiei aromâne Mocioi.

Castelul care se găsește în mijlocul parcului, a intrat în proprietatea familiei străvechi Bissingen-Nippenburg, prin înrudirea cu familia Mocioni în anul 1888. Castelul a strălucit mai puțin de 100 de ani, de la jumătatea sec. XIX-lea până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

După cel de-al Doilea Război Mondial toate proprietățile familiei Bissengen-Nippenburg, alături de complexul nobiliar din Vlaicovăț, au fost confiscate și naționalizate. În urmă cu câțiva ani s-a făcut un plan în care castelul trebuia să se renoveze, dar în zadar, azi castelul este în stare de prăbușire. Localitatea Vlaicovăț este atestată documentar pentru prima dată în anul 1597, sub denumirea de Vlajko. În 1660 și 1666, localitatea este menționată din nou ca Vlajkovac. Și pe hartă apare tot denumirea de Vlajkovac din 1717, cu 22 de case. Începând cu anul 1738, în Vlaicovăț se stabilesc tot mai mulți coloniști români, astfel că, in 1749, satul  avea 40 de case, iar numărul creștea până la 87 de case.

Biserica ortodoxă română a fost ridicată în anul 1809. Alte familii nobile care au avut proprietăți în Vlaicovăț au fost Bethlen, Heinrich de Omoravicaz, Jeszenszky de Jasenove și Bissinger-Nippenburg.

Castelul din Vlaicovăț a fost ridicat de Gheorghe Mocioni în anul 1859. Gheorghe Mocioni a fost fiul lui Ioan Mocioni care s-a născut în 1780 și a decedat în 1854, și al Iulianei de Panaiot care s-a născut în 1787 și a decedat în 1858. Născut la 25 mai, 1823, s-a căsătorit în 1859 cu Elena Somogyi Gyongyos.În parcul din Vlaicovăț se găsește un lac artificial cu o fântâna și sculptură în mijloc.Parcul este întins pe o suprafață de 5 hectare, și a fost pus sub protecția statului în anul 1974, pentru că s-au descoperit multe speci rare de plante exotice. Satul Vlaicovăț în trecut avea fanfară, cor, orchestră, dansuri… Prima fanfară a fost înființată în anul 1925 sub conducerea dirijorului Petru Jurca. Românii din Vlaicovăț s-au prezentat la diferite festivaluri, concursuri de muzică populară… În satul Vlaicovăț există și școală elementară până la clasa a-IV-a cu predare în limba română pe care am fregventat-o și eu.

Îmi pare rău că din toate cele scrise au rămas doar amintiri, fanfara, orchestra și castelul prăbușit, care în trecutul stins era un loc magic, bogat și important.

 

Scris de:

Victoria Adriana Iorga, localitatea Vlaicovăț, Serbia