Ucraina, țară vecină cu România… Istoria țării noastre este strâns legată de cea a statelor cu care ne învecinăm la granițe. Puțini cunosc, de exemplu, faptul că orașele din Ucraina găzduiesc o serie de cetăți peste care a domnit Ștefan cel Mare, fostul domnitor al Moldovei. Acestea ascund povești impresionante și mai puțin știute între zidurile lor.

Între România și Ucraina există o graniță naturală ce poartă numele celor două orașe cu același nume, situate una peste alta pe ambele maluri: Chilia, pe malul nordic, ucrainean și Chilia Veche, pe malul sudic, românesc.

Cetatea Chilia este o cetate din sudul Bugeacului, pe malul stâng al Dunării, actualmente în regiunea Odesa din Ucraina. Aici m-am născut și eu, în comuna Dumitrești, Chilia. Un sat cu o istorie aparte, cu peisaje deosebite și cu oameni primitori. Sătenii vorbesc limba română. Limba română este patria mea, cu ea mă simt la mine acasă.

În Dumitrești există o biserică ortodoxă – Sfântul Dumitru. Biserica a fost înființată în anul 1850. Satul Dumitrești este așezat lângă o pădure numită “Pădurea Satului”. Pădurea îmbrăcată vara cu generozitate în verde, în albul mirific iarna, prin îmbinarea surprinzătoare de forme şi culori. Sătenii au un motiv bun să-şi petreacă timpul liber în pădure. Grădinița din satul nostru este un colț de rai, e de fapt locul copilăriei mele fericite. Aici mi-am făcut prieteni cu care comunic și astăzi.

Dumitrești este un sat de etnici român. Sătenii vorbesc limba română. Limba română este patria mea, cu ea mă simt la mine acasă.

Tradițiile şi obiceiurile unui popor sunt oglinda neamului.

Sărbătoarea mea preferată este Crăciunul, care este sărbătorit pe data de 25 decembrie, ca și în România. Ziua de Crăciun este una dintre cele mai iubite sărbători, copiii se strâng în cete și merg să-i colinde pe localnici, dorindu-le gospodarilor sănătate, bucurie și belșug. De Paște se sărbătorește, bineînțeles, învierea Domnului, este și o sărbătoare a primăverii și a noilor începuturi, sărbătoarea familiei și a prietenilor, a tradițiilor, a valorilor și a legăturilor pe care le avem cu ceilalți.

Doresc să spun ceva și despre România. Aceasta este o țară foarte frumoasă și dragă. Pentru prima dată în România am fost în București. Mult mi-a plăcut orașul. El este frumos aranjat și curat. Oamenii sunt prietenoși și binevoitori. Mi-a plăcut mult cum vorbeau în limba română. Ne unește o istorie comună, ne unește Limba Română.

Limba română – una dintre cele mai frumoase limbi din lume. Limba pe care o vorbim se numește limba maternă. Limba maternă este leagănul copilăriei, limba visurilor noastre, adierea spicelor de grâu, mirosul de pâine coaptă din vatră, susurul izvorului din vale și dorul de asfințit de soare…

Scris de:

Malaireu Carina, localitatea Dumitrești, raion Ismail, regiunea Odesa